Dreptul la reparare

Vestea bună este că epoca obiectelor „de unică folosință” se apropie de sfârșit! Uniunea Europeană a adoptat recent noi reglementări care ne oferă tuturor „Dreptul la reparare”.

Iată ce înseamnă asta pentru tine, pe scurt și pe înțelesul tuturor.

📋 Ce s-a schimbat, mai exact? Parlamentul European a votat Directiva privind dreptul la reparare, care obligă producătorii să fie mult mai transparenți și mai cooperanți atunci când un aparat se strică. 

Reparația devine prioritară. Dacă produsul tău se strică în perioada de garanție, vânzătorii vor fi obligați să prioritizeze reparația în locul înlocuirii complete, dacă aceasta este mai ieftină sau egală ca preț.

Acces la piese de schimb. Producătorii trebuie să ofere piese de schimb și instrucțiuni de reparare la prețuri rezonabile pentru o perioadă de 5 până la 10 ani după ce produsul nu se mai fabrică (valabil pentru mașini de spălat, aspiratoare, telefoane, tablete etc.).

Adio, bariere software! Producătorii nu mai au voie să blocheze reparațiile prin software (de exemplu, să nu recunoască o piesă nouă dacă nu este montată într-un service oficial).

🏷️ Scorul de Reparabilitate. Știi ce cumperi!

Probabil ai observat deja pe etichetele unor produse un indicator nou. Acesta te informează, înainte să dai banii, cât de ușor este de desfăcut și reparat acel aparat. Se acordă o notă de la 1 la 10. Se iau în calcul: ușurința demontării, disponibilitatea pieselor și prețul acestora. Cu cât nota este mai mare, cu atât vei scoate mai puțini bani din buzunar peste 3 ani dacă se arde o componentă!

💰 Cum te ajută pe tine?

- Economisești bani. Nu mai ești forțat să cumperi un televizor nou doar pentru că s-a stricat un condensator.

- Protejezi mediul. Mai puține deșeuri electronice înseamnă o planetă mai curată.

- Garanție extinsă. Dacă alegi să repari un produs aflat în garanție, aceasta se va prelungi automat cu încă 12 luni după reparație.

Concluzia? Puterea revine la noi, consumatorii! Avem dreptul să cerem produse durabile și servicii de reparații accesibile.

De sărbători...

 

Efectul curentului electric asupra corpului uman

Limita de curent electric considerată în general sigură pentru corpul uman este de aproximativ 5 miliamperi (mA). Curenții care depășesc această valoare pot provoca un șoc inconfortabil, dar de obicei nu sunt fatali. 

Gravitatea unui șoc electric depinde de mai mulți factori, printre care:
- Tipul de curent: Curentul alternativ (CA) la frecvența rețelei (50Hz) este mai periculos decât curentul continuu (CC).
- Durata expunerii: Expunerile mai lungi cresc riscul de vătămări grave sau deces.
- Traseul curentului prin corp: Curentul care trece prin inimă sau plămâni (de exemplu, din mână în mână) este extrem de periculos.
- Tipul pielii: Pielea uscată are o rezistență electrică mult mai mare decât pielea umedă, reducând fluxul de curent la aceeași tensiune. În anotimpurile călduroase pielea are rezistentă electrică mică!

Praguri cheie pentru efectele curenților (AC, 50 Hz) asupra corpului uman:

- Sub 1 mA: În general, nu este perceptibil.

- În jur de 1 mA: Senzație ușoară de furnicături (prag de percepție).

- În jur de 5 mA: Șoc ușor, nu dureros, dar enervant; majoritatea oamenilor pot deconecta sursa de contact (curentul maxim inofensiv acceptat) .

- 10-20 mA: Contracții musculare susținute; persoana nu poate elibera obiectul (pragul de „eliberare”).

- Peste 30 mA: Poate duce la paralizie respiratorie.

- 100-300 mA: Fibrilație ventriculară (ritm cardiac neregulat care poate fi fatal).

Pentru siguranță generală, standardele industriale consideră că un curent care trece prin corp nu trebuie să depășească 10 mA.

Pasiune si siguranta

Salutare, pasionați de știință și siguranță!

V-ați întrebat vreodată de ce este atât de important să fim atenți la electricitate? Chiar dacă nu lucrăm direct cu fire și circuite, energia electrică este pretutindeni în jurul nostru, iar înțelegerea riscurilor este esențială pentru a ne proteja. Astăzi, vom vorbi despre curentul alternativ (AC) la frecvența standard de 50 Hz – exact cel pe care îl găsim în prizele din România și din mare parte a Europei – și de ce siguranța electrică nu este un subiect de neglijat.

Să explorăm împreună!

⚡ De ce trebuie să fim prudenți cu electricitatea de 50 Hz?

Corpul uman este un bun conductor de electricitate. Atunci când intrăm în contact cu o sursă de curent, electricitatea poate trece prin corpul nostru, iar efectele pot fi foarte periculoase. Chiar și tensiunea obișnuită din priză (230V în România) poate cauza probleme grave dacă circumstanțele sunt nefavorabile (de exemplu, dacă avem pielea umedă, ceea ce scade rezistența corpului).

Frecvența de 50 Hz a curentului alternativ are anumite caracteristici care o fac relevantă din punct de vedere al siguranței, interferând cu modul în care funcționează mușchii și inima noastră. De aceea, normele de siguranță electrică sunt atât de stricte și bine definite.

⚠️ Siguranța pe primul loc: reguli de bază

Este mult mai important să știm cum să evităm pericolele decât să cunoaștem exact ce se întâmplă la fiecare nivel de curent. Iată câteva sfaturi esențiale:

- Nu interveniți niciodată asupra instalațiilor electrice dacă nu sunteți calificați. Lăsați treaba specialiștilor!

- Folosiți întotdeauna echipamente de protecție adecvate atunci când lucrați în apropierea surselor de electricitate.

- Aveți grijă la apa și umiditate în apropierea aparatelor electrice și a prizelor.

- Verificați periodic cablurile și prizele pentru semne de deteriorare.

- Educați-i pe copii despre pericolele electricității și despre cum să se comporte în preajma aparatelor electrice.

Rețineți:

Siguranța electrică este responsabilitatea fiecăruia. Respectând aceste reguli simple, ne putem proteja pe noi înșine și pe cei din jur de accidentele neplăcute. Electricitatea este un instrument fantastic al progresului modern, atâta timp cât o tratăm cu respectul cuvenit.

Rămâneți în siguranță și alimentați-vă cunoștințele, nu corpul! 

Cand au aparut pe piata LED-urile?

Primele LED-uri (diode emițătoare de lumină) practice, care emiteau lumină vizibilă (roșie), au fost inventate în 1962 de către Nick Holonyak Jr. la General Electric. Acestea au apărut pe piață la scurt timp după, fiind vândute de General Electric încă din 1963. 

Comercializarea pe scară largă și la prețuri accesibile a început ulterior:

Anii 1960: Primele LED-uri vizibile (roșii) au fost folosite ca lumini indicatoare în echipamente de laborator și, mai târziu, în calculatoare și ceasuri, dar erau extrem de scumpe (până la 200 USD pe unitate).

Anii 1970: Companii precum Monsanto și Hewlett-Packard au început producția de masă a LED-urilor roșii, reducând semnificativ costurile și făcându-le mai accesibile. În această perioadă au apărut și LED-urile de culoare verde, portocaliu și galben.

Anii 1990: Invenția LED-ului albastru ultra-luminos de către Shuji Nakamura în 1993 a fost o etapă crucială, deoarece a permis, prin combinarea culorilor, crearea luminii albe.

Anii 2000: Tehnologia LED a început să fie adoptată pe scară largă pentru iluminatul general, odată cu creșterea eficienței și scăderea costurilor de producție, devenind o alternativă viabilă la becurile incandescente tradiționale.